O achizitie de Black Friday merita pentru cumparator daca indeplineste cumulativ 2 conditii:
1. Cumparatorul are nevoie de produs
2. Produsul se afla la un pret avantajos.
Cu privire la pretul avantajos PE BUNE al produselor, nu mai e nevoie sa demonstram evidentul, anume ca nu (mai) exista asa ceva decat la cateva produse vedeta. Sa zicem, sub 5% si in stoc limitat. Pentru restul, nu ne-am nascut ieri.
Cu privire la nevoia cumparatorului, chiar daca este relativa si personala, exista cateva concluzii generale. In baza reducerilor (false) oamenii cumpara mult mai mult de Black Friday decat de obicei.
Se schimba brusc, in acea saptamana, nevoile noastre fundamentale?
Nope. Picam in capcana nevoilor inventate de marketing.
- N-ai prosop de bucatarie in forma de stea? (si tu chiar n-ai, ca nu ai simtit vreodata nevoia unui prosop de bucatarie in forma de stea. Cele patrate isi fac treaba foarte bine). Acum poti sa ai TREI la doar 5 lei, in loc de 10 lei. (si pentru ca 3 prosopape de bucatarie in forma de stea sunt reduse cu 50%, le cumperi)
Si uite asa, cineva ne-a inventat o nevoie, ne-a gasit o solutie, iar noi am platit pentru ea, alunecand foarte usor in mirajul Black Friday.
Partea si mai neplacuta e ca mirajul se extinde la nivel de lifestyle, iar “doar 5 lei” se aduna zilnic, sabotand nevoile reale personale in favoarea unor nevoi stabilite de altii.
Asa ca, dupa o scanare a nevoilor mele reale, am ajuns la aceeasi concluzie ca in fiecare an. De Black Friday imi cumpar nimic.
DACA apare vreo oferta adevarat de avantajoasa, despre care sa spun “Frate, am facut afacere de Black Friday, nu altceva!” (un Hyundai redus cu 50%, un Kindle redus cu 70% etc – adica genul de oferte care sunt precum castigurile la Loto), ma mai gandesc.
Mint. De BF mi-am luat o data un televizor, sa-l inlocuiesc pe cel cu ¾ din ecran spart. Si parca niste pantofi pt o nunta.